E ultima zi de marţi din 2015, de vineri se înnoieşte anul, aşa că se cuvine un mic rezumat pentru tot ce-a fost important în timpul care abia a trecut. Înainte să mă gândesc la tot ce s-a întâmplat în 2015, îmi dau seama că a fost îndesat cu lucruri, fapte şi oameni mari, dar şi cu multe mărunţişuri, că aşa-i viaţa, ne dă de toate ca să învăţăm să cernem. N-au existat clipe moarte, am fost aici mereu. Şi, indiferent cum ar fi fost, cred tot mai mult că Cineva

În ultima perioadă am reușit să termin de citit o carte la care îmi stătea gândul de vreo două luni. Ba cu un drum dus-întors spre Constanța, ba cu câte un răgaz dimineața sau seara, am aflat mai multe despre energia aceasta magică numită creativitate. „Lecții de magie. Cum să-ți cultivi creativitatea”, de Elizabeth Gilbert (autoarea bestseller-ului „Mănâncă, roagă-te, iubește”) e o lectură care te îndeamnă să dai frâu liber firii tale creative, oricine ai fi și orice job ai avea. Fiindcă această magie a creativității ne poate vizita pe oricare dintre

[țțțțțțțocc!] … hâ-hâ-hâ!… [țțoc!] …gălușcă mică!  O ploaie de pupici se revarsă la mai puțin de un metru distanță, pe cele două scaune de tren din fața noastră. Gigel și Gigica, pe numele lor de scenă, sunt trecuți de 40 ani și teribil de amorezați, și au acum, pe drumul spre Constanța, cea de-a treia întâlnire a lor, în spatele liceului, combinată cu un chiul cu emoții. Ea se fâstâcește, el e nesătul după încă un sărut și nu știe cum s-o mai înghesuie. Are o burtă generoasă, ce-i acoperă bine de

Nu am mai scris aici de vreo 4 săptămâni și nu fiindcă aș fi rămas fără subiecte, ci mai mult fără cuvinte. S-au întâmplat prea multe într-un timp prea scurt, s-a strâns prea mult negru în viețile multora dintre noi, aici și peste granițe, n-a fost nici pe departe ușor. Am considerat de la început că nu sunt în măsură să vorbesc despre asta, pentru că n-aș reuși niciodată, cu toată empatia posibilă, să înțeleg cu adevărat ce e în inimile oamenilor direct afectați. Așa că mi-am păstrat frământările și tristețea

Se făcură 4 ani de când împărțim același suflet. 4 ani de luat în brațe cu sau fără motiv, când motivul e mereu unul: foarte mult drag. 4 ani de când 21 înseamnă 2 în 1 și e mai bine ca niciodată. 4 ani de „hai să luăm prăjituri diferite, ca să gustăm unul de la altul”. 4 ani de mii de fotografii cu zâmbete cât toată fața. 4 ani de plimbări lungi de la Unirii până acasă, doar pentru că ne place răcoarea nopților de vară și liniștea gândurilor noastre în

Era trecut de 10 seara și eu mă învârteam deja de vreo 2 ore printre saci imenși plini cu haine, genți, cărți, cutii cu toate mărunțișurile care se adună într-o casă. Tot sortam, puneam puloverele la raftul de pulovere, mai duceam o cană la bucătărie, mai eliberam câte un sac și eram bucuroasă că se împuținau lucrurile. Hai că nu mai e mult, uite, am găsit un loc unde să-mi pun toate gențile, dar ce fac cu încălțămintea? și de ce naiba o fi geanta asta neagră așa grea? păi

Orice aș face și oriunde aș ajunge, o bună parte din inima mea rămâne aici, acasa, lângă mare, lângă mama, tata şi frăţiorul, lângă școala și anii liniștiți care m-au pregătit pentru tot ce-a urmat. E o poveste lungă și frumoasă la capătul căreia sunt eu, un om care iubește libertatea mai mult ca orice și care și-a format câteva convingeri, nu multe, dar de fier. Multe lucruri s-au schimbat de când am plecat de acasă… …multe traiste s-au adăugat în spate, dar și mult frumos a venit. Mă gândesc

1 8 9 10 11 12 13 Page 10 of 13