Cum toate lucrurile frumoase au un sfârșit, așa și zilele lungi și calde trec fulgerător. Voilà, e deja 17 august și nu știu unde s-a scurs vara aceea promițătoare care se întrezărea la orizont în zilele lui mai. Parcă era timp pentru toate pool party-urile la care n-am mers în alți ani, pentru multe zile de plajă cu soare torid, pentru fotografii la răsărit și la apus, pentru sport, înghețate în parc, prieteni pe care nu i-ai mai văzut demult și câte și mai câte. Înainte să vină, vara pare tărâmul tuturor

Să găsești o perdea sau draperie de bucătărie exact pe gustul tău e o adevărată provocare. Mai ales după ce vezi zeci de imprimeuri și texturi într-un singur weekend, să zicem, și colinzi jumătate de oraș. Ușor-ușor cresc pretențiile, parcă niciun material nu-i suficient de bun, de plăcut la atingere, de opac, de colorat și de simplu în același timp, de convenabil și de sofisticat. Și-ajungi în impas. Prea multă informație, prea greu exercițiul de imaginație pe care trebuie să-l faci. Ești în magazin și vezi un crâmpei de material pe

Biblioteca e una din zonele casei pe care le-am vizualizat foarte clar de la bun început. Abia erau gata pereții albi ai casei, era praf peste tot și camerele nu aveau uși. Dar știam de atunci că biblioteca va avea locul ei sigur între sufragerie și dormitor, cât să ne bucure ochii și să ne îmbie la lectură de fiecare dată când trecem pe lângă ea. Adevărul e că îmi doresc să fi citit mai mult până acum, îmi propun să fac asta mai des cu fiecare nouă zi. Uneori îmi iese,

Adică diminețile alea de zi cu zi, de luni sau de joi sau de după o zi cu muncă până la miezul nopții. De-asta uzuale, de-ale săptămânii. Există un scenariu ideal, la care tânjesc în gând încă de seara și care, de multe ori, rămâne doar un gând. Așadar, scenariul ideal: Dimineața debutează glorios cu o serie generoasă de abdomene, urmată de stretching în tihnă și exerciții de respirație pe balcon. Apoi vine rândul unui duș relaxant cu parfum de lavandă, pentru un tonus de vis. Te cuibărești în canapea și ai

Se întâmplă ca 25 de ani să treacă fulgerător și să te trezești om mare. Și să-ți placă, fiindcă ești foarte aproape de ce-ți doreai de mic copil, ești sănătos și ai poftă să faci de toate, să muncești, să înveți, să încerci marea cu degetul și să nu lași o zi fără să te descoperi mai mult. Mie-mi plac zilele de naștere pentru că, pe lângă cadouri, surprize și mult tort, fac câte un bilanț al timpului care a trecut și trag o linie (imaginară, pe care o șterg a

Ascultă și citește… Am un lăstar de portocal care tronează pe blatul din bucătărie, suficient de aproape de lumină, dar și de mine atunci când pregătesc ceva bun. Mi-am dorit enorm unul și simt că a venit în viața mea exact la momentul potrivit. De ce un lăstar de portocal? Pentru că în liceu am iubit romanul cu același nume, scris de Jose Mauro de Vasconcelos, și mă gândeam cât e de frumos să ai un portocal numai al tău, căruia spui ce te doare și să te molipsească cu optimism și

Mă număr printre oamenii aceia puțini care se simt în formă maximă la primele ore ale dimineții. Sunt matinală și-mi place să încep ziua cu tot ce-i mai frumos: câteva file dintr-o carte, un articol util pentru job, o melodie veselă, un duș cu miros de portocale și, mai ales, un mic dejun bogat, sățios, mega-gustos. În familia mea se mănâncă dintotdeauna micul dejun și e considerat un fel de lucru sfânt, așa că nu puteam crește altfel decât îndrăgostită de acest moment al zilei. Ba chiar pot spune că e cea mai așteptată masă din

1 2 3 6 Page 1 of 6